Nu, nu este vorba despre brățările care fac parte din zestrea culturală dacică, din Tezaurul străbun.
Brățările dacice expuse la Dobrosloveni atrag privirile vizitatorilor nu doar prin frumusețea lor, ci și prin povestea complicată a tezaurelor dacice descoperite, traficate și recuperate în ultimele decenii. Replicile prezentate la Romula Fest 2026 sunt realizate cu migală de artizani specializați în reconstituiri istorice, iar discuțiile cu organizatorii dezvăluie o lume în care pasiunea pentru istorie se împletește cu responsabilitatea față de patrimoniu.
Brățările dacice de la Dobrosloveni– istorie vie, replici fidele și o poveste care încă fascinează
La Dobrosloveni, în mijlocul arșiței de iunie și al agitației de festival, câteva brățări dacice au reușit să fure scena. Nu sunt simple obiecte decorative, ci replici realizate cu o precizie uimitoare, menite să aducă în fața publicului o parte din tezaurul pierdut al lumii dacice. Iar în spatele lor se află oameni care trăiesc istoria la propriu.
„Tot domnul Cătălin se ocupă”, vine răspunsul rapid când întreb cine are grijă de ele.Cătălin Drăghici, profesor de istorie și președintele Asociației Historia Renascita, obișnuit cu glumele colegilor, ridică din umeri: „Ba da, avem oameni pregătiți, dar cred că sunt și leșinați de căldură.” Atmosfera e relaxată printre acești oameni, dar pasiunea e serioasă.
Replici lucrate ca în Antichitate
Îl întreb cum a „găsit” brățările dacice. Zâmbește: „Aș fi vrut să le găsesc pe cele pierdute. Dar acestea sunt replici. Unele dintre primele le-am făcut chiar noi, în asociație. Cele mai noi sunt realizate de unul dintre cei mai buni artizani din zona reconstituirii: Andrei Mihai, supranumit Oroles – un nume cât se poate de dacic.”
Oroles, originar din Suceava, face parte dintr-o altă asociație de profil și este specializat în bijuterii și artefacte inspirate din descoperiri arheologice. O mare parte dintre piesele expuse la Dobrosloveni sunt lucrate de el, după modele autentice, documentate.
Unde au fost descoperite brățările dacice originale
Brățările dacice autentice sunt unele dintre cele mai spectaculoase artefacte descoperite vreodată pe teritoriul României. Realizate din aur masiv, în spirale ample, decorate cu palmete și capete stilizate de animale, ele provin din zona Sarmizegetusei Regia, inima regatului lui Decebal.
Aceste piese au fost ascunse în pământ, cel mai probabil înainte de războaiele cu romanii din anii 101–106. Descoperirile moderne însă nu au fost întotdeauna fericite: între anii 1990–2000, multe brățări au fost braconate cu detectoare de metal și scoase ilegal din țară, unele fiind vândute pe piața neagră pentru sume de până la 500.000 de euro.
Până în prezent, statul român a reușit să recupereze 14 brățări de aur, ultima în 2025, toate fiind expuse la Muzeul Național de Istorie a României. Ele sunt considerate piese regale, comandate în ateliere locale și lucrate cu tehnici care amintesc mai degrabă de fierari decât de bijutieri, ceea ce confirmă caracterul lor unic.
Autenticitatea brățărilor din Tezaur – un subiect care a stârnit controverse
De-a lungul anilor, au existat discuții aprinse despre autenticitatea brățărilor. Specialiștii au demonstrat însă că piesele sunt reale, argumentând prin tehnicile de lucru, compoziția aurului (care conține staniu și antimoniu, specifice Transilvaniei), patina acumulată în timp și asemănarea cu brățări din argint păstrate în muzee.
Istoria, trăită și transmisă, la Dobrosloveni
Într-o lume în care originalele sunt rare, fragile și păzite cu strictețe, replicile devin esențiale pentru educație și pentru apropierea publicului de patrimoniu. La Dobrosloveni, vizitatorii pot vedea, atinge și înțelege cum arătau aceste obiecte purtate de elitele dacice.
„Sunt replici unul la unul”, explică Cătălin Drăghici. „Nu sunt doar frumoase, sunt corecte istoric. Asta încercăm să facem: să aducem istoria aproape, dar fără să o falsificăm.”
În final, brățările dacice de la Dobrosloveni nu sunt doar niște obiecte expuse pe o masă. Sunt un pretext pentru dialog, pentru curiozitate și pentru redescoperirea unei lumi care continuă să fascineze. Iar oamenii care le aduc în fața publicului – fie că sunt reenactori, artizani sau muzeografi – sunt cei care țin vie această moștenire.
Furturi vechi și noi de brățări dacice originale
Conform Muzeului Național de Istorie a României și datelor oficiale, au fost descoperite cel puțin 24 de brățări dacice de aur, toate provenind din zona Sarmizegetusei Regia.
Dintre acestea, 14 brățări dacice au fost recuperate până în prezent de statul român. Primele 13 au fost recuperate între 2007–2013. A 14‑a brățară a fost recuperată în 2025.
Restul brățărilor se află încă în străinătate, fiind căutate de autorități.
Anul trecut, în noaptea de 24/25 ianuarie 2025, la Muzeul Drents din Assen (Țările de Jos), a avut loc un jaf spectaculos: au fost furate trei brățări dacice de aur și Coiful de la Coțofenești, toate împrumutate de România pentru expoziția „Dacia – Regatul aurului și argintului”.
Ca să comită jaful care a durat doar trei minute, hoții au folosit explozibili pentru a sparge un zid exterior, au mers direct la vitrinele cu artefacte dacice.
Au fost recuperate Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice. Din păcate, a treia brățară dacică furată în Olanda este încă dispărută.
Artefactele recuperate au fost returnate României în aprilie 2026 și expuse la Muzeul Național de Istorie.
Hoții, trei bărbați din Olanda de Nord au fost condamnați la 47 de luni de închisoare pentru furtul brățărilor și al coifului.
