Festivalul Romula Fest 2026 s-a desfășurat zilele trecute pe situl arheologic din satul Reșca al comunei Dobrosloveni, județul Olt. Evenimentul a fost axat pe istoria daco-romană și a reconstituit trecutul de acum două mii de ani al regiunii, prin parade militare, lupte demonstrative între gladiatori, ateliere meșteșugărești antice, prin spectacole de teatru, muzică și pirotehnice.
Parteneri în organizarea Festivalului Romula Fest 2026 au fost Primăria Dobrosloveni, Consiliul Județean Olt, Muzeul Județean Olt, precum și Centrul Județean pentru Cultură și Artă Olt.
Interviul cu primarul Gheorghe Tudorascu prezintă evoluția și miza culturală a Festivalului Romula Fest, ajuns la ediția a VIII‑a. Evenimentul a pornit dintr-un proiect transfrontalier cu Mezdra (Bulgaria) și a devenit un festival istoric dedicat trecutului roman al localității Dobrosloveni. Primarul vorbește despre munca uriașă din spatele construcțiilor și costumelor, despre eforturile de a implica tinerii în activitățile culturale. Explică și motivul mutării festivalului din august în iunie, pentru a proteja reenactorii de căldura extremă. De asemenea, subliniază nevoia dezvoltării infrastructurii în zona sitului arheologic Romula, devenit monument UNESCO.
În discuțiile noastre, primarul Gheorghe Tudorascu a mai explicat că evenimentul construit în jurul istoriei impresionante a cetății romane Romula Malva a devenit un festival cultural major, cu peste 180 de reenactori și recuzită completă achiziționată prin proiect. Primarul vorbește despre implicarea tinerilor, despre creșterea publicului de la an la an și despre descoperirile arheologice spectaculoase — inclusiv un rar cuptor de sticlărie roman și monede de aur. El subliniază planurile de viitor pentru localitate: un muzeu local, dezvoltarea turismului și transformarea Dobrosloveniului într-un punct cultural și istoric important al regiunii.
Romula Fest – între istorie vie, identitate și viitor
La Dobrosloveni, în inima Olteniei, istoria nu este doar amintită, ci trăită. Romula Fest, festivalul dedicat celei mai importante așezări romane din sudul Daciei, a devenit în ultimii ani un reper cultural unic în România. În spatele acestui proiect se află primarul comunei Dobrosloveni, Gheorghe Tudorascu, omul care a transformat o idee născută dintr-un proiect european într-un eveniment cu identitate, tradiție și impact regional.
Un festival născut dintr-un proiect european
Romula Fest a apărut în urmă cu câțiva ani, ca rezultat al unui proiect transfrontalier realizat împreună cu municipiul Mezdra din Bulgaria. Dacă bulgarii au creat un festival medieval, la Reșca nu putea fi imaginat decât un festival antic, ridicat pe istoria cetății Romula Malva, municipiu roman în vremea împăratului Septimius Severus.
„Nu puteam înființa acest festival dacă nu eram așezați pe un sit arheologic de categorie A”, explică primarul. Fondurile europene au acoperit recuzita, costumele, corturile, catapultele și întregul arsenal necesar pentru a recrea atmosfera lumii romane.
De la primele ediții la maturitate: 180 de reenactori și mii de vizitatori
În timp, festivalul a crescut spectaculos. Peste 180 de reenactori din România și Bulgaria participă anual, iar publicul s-a mărit de la o ediție la alta. Tinerii din localitate au fost atrași treptat în cadrul festivalului, mai ales datorită celor 37 de costume romane achiziționate prin proiect, pe care le îmbracă cu mândrie.
„Oamenii vin din ce în ce mai mulți. S-a rostogolit vestea și sunt tot mai mulți căutători ai istoriei”, spune primarul.
În 2025, festivalul a adus și o surpriză: participarea motocicliștilor, integrați într-un moment artistic alături de trupa Phoenix.
Ediția 2026 – „Întoarcerea Malvei” și schimbarea de paradigmă
În 2026, Romula Fest a ajuns la ediția a VIII-a, sub tema „Întoarcerea Malvei”. O noutate importantă a fost schimbarea datei: festivalul nu s-a mai desfășurat în august, ci în iunie.
„Era foarte dificil pentru soldați să poarte zeci de kilograme de armură în căldurile infernale din august. Publicul merită mai multe scene de luptă, iar reenactorii merită condiții mai bune”, explică primarul.
Tot în 2026, colaborările cu asociațiile de reenactment s-au consolidat: Terra Dacica Aeterna, Historia Renascita, Tomis Constanța și multe altele. Festivalul a devenit un adevărat nod cultural între pasionații de istorie antică din România și Europa.
Situl arheologic – descoperiri spectaculoase și un viitor muzeu
Romula nu este doar decorul festivalului, ci un sit arheologic activ, unde se fac săpături anuale. În 2025, au fost descoperite: un cuptor de sticlărie roman, extrem de rar, materie primă pentru sticlă, monede de aur, inele și obiecte de patrimoniu.
„Descoperirile sunt spectaculoase. Lucrez la un proiect pentru un muzeu, sper ca obiectele să se întoarcă acolo unde au fost găsite”, afirmă primarul.
Situl a fost vizitat intens în timpul festivalului, iar profesorul Mircea Negru și studenții săi au lucrat în teren timp de o lună.
Provocările unei localități cu istorie, dar fără infrastructură
Deși Romula este monument UNESCO, localitatea se confruntă cu lipsa unor utilități esențiale.
„Romanii aveau apă curentă acum 2000 de ani, iar noi încă nu avem”, spune primarul cu sinceritate. Orice lucrare, chiar și o simplă groapă, trebuie asistată de arheologi, ceea ce îngreunează dezvoltarea, dar protejează patrimoniul.
Turismul – următorul pas
Cererea de cazare a explodat. La Caracal nu mai sunt locuri în perioada festivalului, iar turiștii caută alternative în Dobrosloveni.
Primarul vede în asta o oportunitate:
„Locuitorii pot deveni gazde. O cameră, două… pot câștiga și ei, iar comunitatea crește împreună.”
Un festival despre identitate și bunătate
Dincolo de logistică, istorie și finanțări, mesajul primarului este unul profund uman:
„Să fim mai buni, mai apropiați, să scăpăm de răutăți. Trecutul ar trebui să ne educe, să nu repetăm greșelile.”
Romula Fest nu este doar o reconstituire istorică. Este un exercițiu de memorie, comunitate și identitate. Un loc unde trecutul respiră în prezent, iar oamenii redescoperă, an de an, cine sunt.
