Întâlnirea AUR de la Slatina a fost, fără îndoială, una dintre cele mai consistente discuții politice din ultimii ani în Olt. În fața unei săli pline, profesorul universitar dr. Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele AUR, a vorbit despre geopolitică, despre presiunile europene, despre federalizare, despre suveranism și despre locul României într-o Europă care nu mai seamănă deloc cu cea de acum două decenii. A fost un discurs dens, limpede, fără ocolișuri, în care a explicat de ce politica externă decide tot ce trăim în interior și de ce AUR este, de fapt, parte dintr-un fenomen european.
„Politica externă este mai importantă decât credem. Aproape tot ce se întâmplă în politica internă este determinat de presiunea externă.”
Dungaciu a început prin a arăta că România nu mai trăiește într-un spațiu politic izolat. Totul — de la economie la energie, de la securitate la decizii administrative — este influențat de direcțiile impuse la Bruxelles.
„Politica externă este mai importantă decât credem. Aproape tot ce se întâmplă în politica internă astăzi este determinat de o presiune externă care devine sufocantă.”
A explicat că proiectul federalizării europene nu este o teorie, ci o realitate politică aflată în plină accelerare.
„Ideea de federație nu s-a discutat niciodată cu cetățenii. Nu ne-a întrebat nimeni.”
Dungaciu a arătat că federalizarea este un proiect vechi, început încă de la Tratatul de la Maastricht, dar niciodată supus dezbaterii publice.
„Ideea de federație nu s-a discutat niciodată cu cetățenii europeni. Nu ne-a întrebat nimeni. Nu a intrat în spațiul public niciodată.”
A explicat că Bruxelles-ul a folosit crizele — migrația, pandemia, războiul din Ucraina — pentru a extinde prerogativele asupra sănătății, securității și economiei.
„Unul european a profitat de pandemie și a zis: ‘Ia să mă ocup eu de sănătate.’ Iar după războiul din Ucraina: ‘Ia să mă ocup eu de securitate.’”
„Cordonul sanitar împotriva suveraniștilor este mecanismul prin care se încearcă blocarea noastră.”
Dungaciu a explicat de ce AUR este atacat, izolat și ținut la margine. Nu pentru că ar fi extremist, ci pentru că Bruxelles-ul nu vrea suveraniști în Consiliul European, acolo unde deciziile se iau prin unanimitate.
„Europa nu dorește ca în Consiliul European să ajungă suveraniști. Pentru că acolo ai dreptul să te opui.”
A arătat că toate partidele mainstream au primit aceeași directivă: să nu se alieze cu suveraniștii.
„Toate partidele au spus că nu fac alianță cu AUR, nu fac guvern cu AUR. Este cordonul sanitar.”
„AUR nu va accepta niciodată rolul de slujnică.”
Dungaciu a folosit o metaforă dură, dar exactă, pentru a descrie felul în care sistemul ar vrea să folosească AUR: să îi cheme când are nevoie, dar să nu îi lase în sufragerie.
„AUR este folosit ca slujnică: să pună masa și apoi să fie trimisă la locul ei. AUR nu va accepta asta niciodată.”
A explicat că partidul este parte dintr-un fenomen european, nu o excepție românească.
„Noi suntem un fenomen european. Suntem reacția la un proiect care nu s-a discutat cu nimeni.”
„Suveranismul nu scade. Partidele mainstream își pierd sufletul.”
Dungaciu a vorbit despre ascensiunea suveraniștilor în Europa, despre Franța, Italia, Marea Britanie, despre faptul că centrul politic se clatină.
„Partidele acestea cresc. Ele nu scad. Iar partidele mainstream își pierd sufletul.”
A avertizat că o eventuală victorie a lui Bardella în Franța ar schimba totul.
„Dacă Bardella va câștiga prezidențialele din Franța, toată Europa și tot proiectul se schimbă.”
„Nu poți inventa un popor european prin lege.”
Dungaciu a explicat de ce federalizarea nu poate funcționa: nu există o identitate comună, o limbă comună, o istorie comună.
„Un europene vrea să își scrie un manual de istorie fără puncte de divergență. A ieșit un manual în care nu se vorbea de nimic.”
A făcut o comparație memorabilă:
„În Constituția americană scriu ‘We the people’. Oamenii se recunoșteau între ei. Europa vrea să dea o lege ca să inventeze un popor.”
„Cel mai mare risc pentru România este irelevanța.”
În final, Dungaciu a vorbit despre securitate și despre poziția României în regiune.
„Cel mai mare risc pentru România este irrelevanța strategică.”
A explicat că România nu contează în structurile europene, nu are reprezentare, nu are influență.
„Uniunea Europeană are 33 de ambasadori. Niciunul nu este român.”
Și a avertizat că fără reconstrucția încrederii între stat și cetățean, România devine vulnerabilă.
„Un stat în care încrederea instituției nu există nu mai poate comunica nimic. Nu mai poate convinge nimic.”
Un discurs despre adevăr, identitate și viitor
La Slatina, pe 26 iunie 2026, Dan Dungaciu nu a vorbit despre funcții, ci despre direcții. Nu despre politică măruntă, ci despre proiecte continentale. Nu despre AUR ca partid, ci despre AUR ca reacție europeană.
A fost un discurs care a pus pe masă teme mari: federalizare, suveranitate, identitate, securitate, viitor. Un discurs care a arătat că România trebuie să fie pregătită pentru o Europă care se schimbă rapid — și că AUR vrea să fie parte din această schimbare, nu victima ei.
Dan Dungaciu are o carieră în sociologie și geopolitică. El este profesor universitar la Universitatea din București și a avut o activitate în Ministerul De Externe în guvernul PD-PNL-UDMR. Dungagiu a fost și coordonator al Masteratului de Studii de Securitate și este președintele Fundației Universitare a Mării Negre Mircea Malița”.
