Cătălin Drăghici, profesor de istorie și președintele Asociației Historia Renascita, revine an de an la Romula Fest, festival care se desfășoară în satul Reșca din comuna Dobrosloveni, județul Olt, unde aduce în fața publicului panoplii impresionante ale războinicilor antici. Vorbește cu pasiune despre munca din spatele acestor replici, despre costurile și eforturile lor, dar și despre nevoia ca autoritățile să susțină mai mult cultura și reconstituirea istorică.
În tabăra de la Romula Fest, printre scuturi, coifuri și arme care par desprinse dintr‑un muzeu viu, îl găsești pe Cătălin Drăghici. Este președintele Asociației Historia Renascita din Argeș și unul dintre oamenii care nu au lipsit de la nicio ediție a festivalului. „Am fost de la început. Cred că suntem deja la a șasea sau a șaptea ediție”, spune el cu un zâmbet care trădează obișnuința, dar și atașamentul față de Dobrosloveni.
O colecție de războinici ai Antichității
În fața cortului lor, publicul descoperă o adevărată lecție de istorie vizuală. Drăghici a explicat, cu răbdarea profesorului care este:
„Avem echipamente din mai multe secole: un set tracogetic, unul de căpetenie dacică – chiar basileus –, un echipament celtic și unul sarmatic. La acestea se adaugă scuturi și arme specifice fiecărui popor.”
Totul este realizat în ultimii zece ani, prin eforturile membrilor asociației sau ale meșterilor specializați. Nimic nu este antic, dar fiecare piesă respectă tipologiile descoperite arheologic sau reprezentările de pe Columna lui Traian.
„Nu avem coifuri dacice originale păstrate. Știm că au existat, dar nu s-au descoperit. De aceea lucrăm replici cât mai fidele”, a spus el.
Meșteri care bat fierul ca acum 2000 de ani
Fenomenul reconstituirii istorice a crescut enorm în Europa, iar România nu face excepție. Există fierari care lucrează manual, cu tehnici vechi, pentru a recrea armele și armurile Antichității.
„Sunt piese unicat. În funcție de complexitate, pot costa între 100 și 1000 de euro. Coifurile sunt cele mai scumpe”, a precizat Drăghici fără
ocol.
De ce Romula Fest contează
Pentru el, festivalul din Dobrosloveni nu este doar o întâlnire anuală, ci un proiect educativ necesar într-o zonă unde astfel de manifestări sunt rare.
„În sud nu sunt multe festivaluri tematice. Aici publicul a început să se obișnuiască, fiind deja a șasea sau a șaptea ediție. E important pentru toate generațiile – nu doar pentru copii. Învățăm toată viața.”
Asociația sa organizează evenimente și în Argeș, la castrul roman Jidova, dar și în alte locuri din țară. Totuși, sudul rămâne o zonă cu potențial nevalorificat, după cum a menționat.
Pasiunea care se transmite în familie
Când l-am întrebat de unde vine această pasiune, răspunsul lui a fost simplu și sincer:
„Încercăm, pentru o frântură de timp, să intrăm în pielea înaintașilor noștri. Să înțelegem cum gândeau, cum trăiau, cum luptau.”
Pentru Drăghici, reconstituirea nu este un hobby superficial. Este profesor de istorie de peste 20 de ani, ilustrator istoric și coordonator al unei echipe în care nucleul este format din oameni cu studii de specialitate.
Iar pasiunea se transmite firesc în familie. „Eu sunt aici cu soția și doi dintre copiii mei. Nu sunt singurul. E o contaminare în masă”, a spus râzând.
Ce își dorește pentru viitor
Ca mulți oameni din zona culturală, Drăghici speră la mai multă deschidere și susținere din partea autorităților.
„Cultura a fost mereu cenușăreasa societății românești. Nu mă aștept la schimbări peste noapte, dar pas cu pas se pot face lucruri. Față de acum 10 ani, sunt pași înainte – nu spectaculoși, dar există.”
Optimismul lui nu este naiv, ci construit pe ani de muncă, voluntariat și credință în puterea educației prin istorie vie.
