Declarația deputatului Gigel Știrbu, președintele PNL Olt, deschide un front dur în dezbaterea politică a momentului, punând sub semnul întrebării atât moralitatea negocierilor pentru formarea viitorului guvern, cât și autenticitatea apelurilor la „patriotism”. Într-un mesaj tăios, Știrbu critică racolările politice, tranzacționarea funcțiilor și contradicțiile dintre discursul public al premierului desemnat și realitatea negocierilor din culise. De la „pelerinaje la Athos” până la „mercantilism politic”, tonul este unul acuzator, iar întrebările ridicate sunt menite să expună tensiunile și ipocriziile din spatele formării noului executiv.

I. Patriotismul cu zerouri și piața funcțiilor

Deputatul Gigel Știrbu deschide criticile cu o întrebare provocatoare: „Câte zerouri are patriotismul unui viitor guvern?” El contestă apelurile la responsabilitate națională, stabilitate și interes public, sugerând că în spatele acestor mesaje se ascunde o tranzacționare masivă a funcțiilor publice.

Știrbu afirmă că „asistăm la una dintre cele mai ample operațiuni de racolare parlamentară din ultimii ani”, în care se promit „funcții în toate direcțiile. Secretari de stat. Miniștri. Conduceri de agenții. Posturi în administrație”. Mai mult, ironizează mecanismul negocierilor: „Dacă ai o soacră sau un cumnat care vor o funcție de conducere într-o instituție a statului, dai votul și se rezolvă.”

În acest context, cuvântul „patriotism” devine, în opinia sa, o etichetă falsă lipită peste o piață politică improvizată.

II. Contradicția dintre discursul pro-occidental și voturile „patriotice” căutate la AUR

O parte centrală a mesajului vizează deschiderea premierului desemnat către voturi din zona AUR. Știrbu subliniază contradicția dintre discursul acestor parlamentari și rolul pe care sunt invitați să îl joace acum.

El amintește că aceiași parlamentari „au petrecut ani întregi construindu-și cariera politică în jurul unui discurs anti-occidental, anti-european și anti-NATO”, că „au prezentat apropierea de Rusia drept o alternativă respectabilă pentru România” și că „au pus sub semnul întrebării parteneriatul strategic cu Statele Unite”.

Acum, spune Știrbu, sunt transformați „peste noapte din «opoziția radicală» în parteneri de dialog și furnizori de stabilitate”. Iar acest lucru este justificat public prin „patriotism”.

Pentru deputatul PNL, această inversare bruscă nu are nicio legătură cu interesul național, ci cu „puterea, accesul la resurse, la funcții, la influență”.

III. Athos, credință și realitatea negocierilor politice

În final, Știrbu abordează tema credinței, invocată frecvent în ultimele zile în spațiul public. El pune în contrast discursul moralizator cu febra negocierilor politice.

Întrebarea sa este directă: „Domnule premier desemnat, toate acestea sunt compatibile sau incompatibile cu lecțiile pe care le-ați invocat pentru drumurile la Muntele Athos?”

Știrbu subliniază contradicția dintre valorile asociate Athosului — „cumpătare, modestie și adevăr” — și realitatea politică actuală, pe care o descrie drept „o luptă frenetică pentru putere, influență și control”.

Concluzia sa este tranșantă: „Patriotismul care se măsoară în funcții nu este patriotism. Este doar disperarea unor oameni care nu își pot imagina politica fără putere.”