Semnificația zilei de 24 iunie 1927, în viziunea deputatului SOS Adrian Mihai Țiu
Deputatul SOS Adrian Mihai Țiu a transmis o declarație politică dedicată zilei de 24 iunie, o dată cu multiple semnificații pentru cultura și tradiția românească. În mesajul său, parlamentarul subliniază importanța cunoașterii istoriei, a simbolurilor naționale și a identității spirituale care au contribuit la continuitatea poporului român.
În debutul declarației, acesta evocă rolul iei românești, al credinței și al eroilor națiunii în păstrarea unității și identității românești de-a lungul timpului. Ziua de 24 iunie, asociată cu sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și cu Ziua Iei, este prezentată ca un reper al tradiției și al spiritualității românești.
Deputatul face referire și la un eveniment istoric controversat: înființarea, la 24 iunie 1927, la Iași, a Legiunii Arhanghelului Mihail, organizație condusă de Corneliu Zelea Codreanu. În declarația sa, Țiu citează două perspective istorice asupra momentului, una aparținând fondatorului mișcării, iar cealaltă lui Mircea Eliade, care a analizat fenomenul din punct de vedere cultural și religios.
Primul punct de vedere este citatul atribuit lui Corneliu Zelea Codreanu, care consemnează momentul fondării organizației: „Astăzi, vineri 24 iunie 1927 (Sf. Ion Botezătorul), ora zece seara, se înfiinţează: LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL, sub conducerea mea. Să vină în aceste rânduri cel ce crede nelimitat. Să rămână în afară cel ce are îndoieli. Fixez ca şef al gărzii de la Icoană pe Radu Mironovici.”
Al doilea punct de vedere este extras dintr-o analiză a lui Mircea Eliade, care descria fenomenul legionar ca pe o mișcare cu dimensiuni mistice și spirituale, fără a ignora însă complexitatea și controversele istorice asociate acesteia: „Mișcarea Legiunii are dreptul să se revendice ca singură mistică creștină, revoluție spirituală, ascetică și bărbătească, cum încă n-a cunoscut istoria României… Promovarea bărbăției și a spiritului ofensiv – valori europene aristocratice – a adus de la sine o altă prefacere a spiritului tinerei generații românești.”
În declarația sa, deputatul Țiu subliniază că națiunea română are dreptul de a-și cunoaște istoria în integralitatea ei, cu luminile și umbrele sale, și că înțelegerea trecutului este esențială pentru formarea unei identități solide.
Totodată, este important de menționat că organizația înființată în 1927 este considerată astăzi de istorici drept o mișcare extremistă, responsabilă pentru acte de violență politică și antisemitism, iar evocarea ei necesită un cadru istoric riguros și echilibrat.
Declarația deputatului se înscrie în demersurile sale de a readuce în atenția publică teme legate de identitate, tradiție și istorie națională, într-un context în care memoria colectivă rămâne un subiect sensibil și complex.
